GPS în moldoveneºte: "Chiºc-o mai încet cî iei amendî"
Fraþii noºtri de peste Prut ºi-au fãcut propria versiune de limbã pentru GPS, care sã le explice exact moldovenilor când sã "coteascã" la stânga sau la dreapta pe "uliþâlii" oraºului.
Vocea moldoveneascã de pe GPS e gravã, tonul e imperios, însã sfaturile au o vitezã ceva cam micã.
Plecãm din Ferentari, la volanul unui Logan , o "furie albã", printre magherniþele cu ferestre de celofan ºi blocurile fardate cu mucegai ºi împãnate cu ligheane care se uitã într-un ochi la soare, în cãutare de sateliþi. E drept, tot sateliþi cãutam ºi noi. Cu ochii într-un smartphone, setãm aplicaþia de GPS de la iGO Navigations sã ne poarte repede prin labirinturile Ferentariului. Când am ales limba am dat în grabã unde am vãzut un tricolor.
ªi începe drumul spre Dimitrie Pompeiu: "Pi urmãtoarea uliþî, coteºti la stânga, dupî aia coteºti la dreapta". Pãi, ce-i asta? M-am uitat pe bancheta din spate, mã gândeam cã poate s-a strecurat vreun moldovean din Ferentari. Nimic. GPS-ul clarificã imediat situaþia: l-am setat în limba moldoveneascã, în graiul fraþilor noºtri de peste Prut care s-au gândit cã "reconfigurarea traseului" sau "aþi depãºit viteza" ar trebui sã sune altfel pentru ºoferii din Chiºinãu.
Reconfigurarea traseului: "ªi faci, undi ti duci? Þ-am zâs de-atâte ori"
"Fã la stânga. Du-ti mai diparti 1,2 kilometri ", spune foarte rar un bãrbat, pe un ton imperios ºi extrem de grav. Nimic mai palpitant, un raket, dintre cei care au scãpat de furia lui Vîntu, te ghideazã prin Ferentari.
De cum am lãsat în urmã periferia Capitalei, am împins un pic pedala de acceleraþie. Vocea GPS-ului se aude brusc, din nou. "Chiºc-o ºi tu mai încet cã-þi dã amendî ºî tre sî li dai bani", spune grijuliu companionul de drum. Vocea e impunãtoare, n-ai cum sã-l contrazici, nu poþi sã-l ignori.
Pentru cã GPS-ul nu dã întodeanua cele mai scurte drumuri, am zis sã mergem pe câteva "uliþe" care nu erau trecute în plan. "ªi faci, undi ti duci? Þ-am zâs de-atâtea ori. Of, ºi oamini", rãmâi blocat la volan când auzi tonul dojenitor. Aproape cã-þi vine sã tragi pe dreapta ºi sã-þi ceri scuze. Dupã vreo 2-3 strãzi ne împãcãm: "Du-ti 800 di metri ºî þâni uliþa". Urmeazã intersecþia din Piaþa Unirii, la orã de vârf. N-ai timp sã te gândeºti, cine nu pleacã la secundã e tãvãlit imediat printr-un cor de claxoane.
"Of, ºi oamini"
"În 50 di metri bãgaþî-vã pi banda dreaptî". Problema e cã fratele nostru moldovean e un pic cam moale. ªi nici n-o "chiºcãm" prea repede, vorba lui, cã luãm amendã ºi tre sã le dãm bani. Dar parcã te iau nervii când faci cârd de maºini în spatele tãu ºi încã nu ºtii exact încotro sã o apuci, pe ce bandã.
N-apucã sã termine pe unde sã o luãm cã se ºi enerveazã - "Þ-am zâs de-atâtea ori. Of, ºi oamini", în loc de reconfigurarea traseului. E ca ºi cum ar sta în dreapta ta cineva care se supãrã mereu cã nu-l asculþi ºi mai cã aºtepþi sã-þi dea ºi peste mânã când nu-i respecþi sfaturile. Mai cã i-ai zice sã o "chiºte" el mai repede cu vorba, însã când îi auzi vocea te liniºteºti instantaneu.