Foarte frumos traseul. Pe un asa off-road m-as baga si eu cu Outbec-ul. Savurez cafeluta de dimineata cu emotie si citesc ce scrii despre XT-ul tau. Pana la urmatoarea revedere imi las imaginatia sa ma poarte cu gandul la ce povesti interesante ai sa ne impartasesti.
Mi-a iesit?
Nu ne impiedica nimeni, in afara de timp, sa plecam in scurte excursii prin locuri incarcate de istorie si traditii motiv pentru care noi suntem mai mult decat interesati si onorati totodata, sa ne alaturam celor ce isi vor fi definit vacantele pe itinerarii turistice.
Spre exemplu, la sfarsitul saptamanii curente ne-am propus sa iesim in Carpatii Meridionali, mai precis intr-o regiune compusa din cinci vai, Chiojd, Bradet, Benia, Valea Anei si Rotarea ce are ca si surse de apa curgatoare: garla Bradetului, garla din Girbeasca ce izvoraste din Muntii Plesi (numita si Roanda), cele doua unindu-se la intrarea in Valea Anei cu Batraneanca (numita si Stimnic), ce se varsa in paraul Basca, afluent al raului Buzau.
Dilema actuala se bazeaza pe abordarea tinutului timp de 3 zile: cu bicicletele sau cu pasul?
In cazul in care vom avea ploaie XT-ul ne va purta pe drumurile forestiere.
Pe langa peisaje montane greu de descris in cuvinte, avem de pasit intr-o zona ce cuprindea catune datate de la inceputul sec. al XV-lea . De altfel, cladirea hanului din Batrani, pastrata la Muzeul Civilizatiei Traditionale Astra din Sibiu, este inregistrata ca monument de arhitectura rurala din Starchiojd. Dupa parerea istoricilor, argumentata de descoperiri arheologice, Starchiojdul este centrul unei formatiuni microstatale foarte vechi, de tipul "tarilor" din zorii Evului mediu romanesc, dar datand, probabil, dinainte de era crestina (urmele unei cetati dacice din lemn si piatra au fost gasite in zona satului Rotarea, apartinator la comuna Starchiojd).
<<Cea mai veche atestare a localitatii este din 1418, cand numele "Starchiojd" apare intr-un hrisov domnesc prin care Mihail I, fiul lui Mircea cel Batran, le intareste mosnenilor de aici dreptul de proprietate asupra mosiei Chiojdului (Florescu Pantece, 1992). Tipologic, asezarea se inscrie in "confederatiile populare satesti", fiind un alt "Campulung" al Munteniei, dupa expresia lui Iorga (Ripeanu, Simache, 1968, p.5 si urm.), preluata ulterior si de alti autori (de exemplu, Nicolae Pascu, in Scoartele Chiojdului, 1971)>>.
Sper ca v-am deschis apetitul pentru a va cunoaste mai bine plaiurile, a intalni oameni deosebiti si a face schimb de impresii cu acestia.