Haideti sa recunoastem faptul ca marca SUBARU ne confera o identitate aparte cand o conducem pe strada iar pozitia brand-ului pe piata europeana va fi sustinuta atat de exclusivismul (poate este un termen prea nuantat) modelelor promovate cat si de oamenii care cred in ea si totodata se identifica in mod aparte cu filosofia ei.
Daca ar fi sa judec noul model Impreza dupa linia nobila a marcii si rafinamentul ce ii caracterizeaza pe designerii niponi as concluziona ca forma se aliniaza tendintei vremurilor. Adica prin conceptul de globalizare isi pierde din identitatea riguroasa, cazona, emblematica si rigida cu care ne-a obisnuit si care o diferentia.
Fiind om de vanzari am invatat ca intr-o lume dominata de competitivitate agresiva, in care deciziile bazate exclusiv pe rationalitate sunt aproape imposibile, marca iti poate oferi o claritate anume, o consistenta, o garantie, o apartenenta si statut la un grup elitist, ajutanu-l pe posesorul de Subaru sa se diferentieze si totodata sa se autodefineasca motiv pentru care nu trebuie sa uitam ca pe langa valori de aparat mai exista si bani de returnat investitorilor. Ca urmare, a aparut compromisul si cred cu tarie ca un Subaru de generatie mai veche, mai putin electronizat (ca sa folosesc sintagma lui Mihai dintr-o postare anterioara) dar bine intretinut va sta alaturi de marile realizari ale producatorilor consacrati, pastrandu-si sau chiar sporindu-si valoarea in timp.
Dar ce ne facem cu noile generatii de conducatori auto care isi achizitioneaza masina in functie de gadget-uri? Va trebui ca industria sa le fi satisfacut si lor micile placeri tehnologice. Exemplul este mai sus. Mie chiar imi place chiar daca nu ma dau in vant dupa gadgeturi (ironic, chiar lucrez pentru cei care le produc...).