N-as prea fi vrut, data fiind inca lipsa de convingere asupra propriilor alegeri, da' hai... Fie.
S-a plecat de la asta:
Am oscilat foarte, foarte mult timp intre gri deschis original si gri inchis, cunoscut pare-se in cercurile automobilistice drept gunmetal grey. Vad acum ca prima oara m-am interesat de culoarea asta
in urma cu 9 luni...
Dar, cum demonstreaza topicul asta, n-am avut nici timp, nici bani si nici energie pana acum sa abordez problema jantelor haurii.
Gri deschis... am avut de la prima masina, batrana Dacie 1310, culoarea de fabrica a jantelor. Si pe toate masinile ce au urmat, doar culoarea asta. Ca fapt divers, pe Dacie, la un moment dat, cand mi-am dublat un set de jante, am zis sa incerc si
altceva. Absolut nicio clipa n-am fost multumit de
rezultat... Cand va fi s-o scot din lunga-i hibernare si s-o repun in circulatie, primul lucru va fi sa fac ceva cu jantele alea...
La troaca insa, problema e ceva mai delicata, in sensul ca masina e deja gri deschis, iar jantele cu aproximativ aceeasi culoare arata cam
fad si uniform. Ca apoi sa fiu convins de formula coloristica a breakului
model 2003. Un contrast, ziceam eu la momentul deciziei, reusit intre griul deschis al caroseriei, griul inchis al jantelor si negrul anvelopelor. Posibil ca acest contrast sa dispara cand se invechesc anvelopele si devin la randu-le gunmetal grey. Sau cand sunt murdare, si asa mai departe...
Si nu in ultimul rand, ca sa am pe cine sa dau vina, jumatatea a' mai buna, la interogatoriu, a aratat spre gunmetal. Tap ispasitor asigurat.
O a doua dilema viza procedeul de vopsire, clasic sau electrostatic.
Evident ca acoperirea electrostatica ar fi cea mai tentanta, prin prisma rezistentei mecanice infinit mai bune, gen vopsire "pe viata".
Asta la prima vedere. Pentru ca am gasit pe net opinii extrem de pertinente si nelinistitoare-n acelasi timp, cum ca acel tratament termic, pe la 200*C din amintiri, ar compromite duritatea jantelor forjate sau din aliaj de magneziu. Erau chiar povesti cu indivizi care nu reuseau sa-si stranga rotile, dupa un numar oarecare de km materialul se tasa si buloanele erau slabe. Solutia ar fi reprezentat-o o coacere la temperatura mai joasa, ceva de ordinul 150*C in loc de 200. Ceea ce vopsitorul m-a asigurat ca va face daca asa doresc, coacere la temperatura mai mica, timp mai mare.
Un alt aspect era legat de stratul de vopsea propriu zis, care compact si gros fiind la electrostatic, ar face depistarea vizuala a unor eventuale fisuri din material practic imposibila. Aici nu exista solutie. Dar mi-am amintit ca, personal, absolut niciodata n-am inspectat niste jante cautand fisuri in material. Si cel mai probabil nici n-am s-o fac vreodata. Si nici nu trag de masina pe macadam, si nici nu dau in ea pana inrosesc franele, samd.
Ar mai fi pretul manoperei, vopsirea electrostatica e semnificativ mai scumpa.
Si totusi, comod fiind, a se citi ca nu ma vad vopsind jante o data la 2 ani ca sa repar ciobiturile, si oripilat pana peste gat stiindu-ma de coroziune (in formula "hauriu", erau zone oxidate, in spatele spitelor si la gaurile de fixare pe butuc)... am ales pana la urma pudra
Referitor la optiunile pentru atelier, ele ar fi fost mai multe, fie la Pitesti, unde am vopsit in trecut multe chestii la Dacie, fie la ghici in Brasov (anunturi de pe olx), fie in Bucuresti. Nefericitul care sa-mi suporte avalansa de intrebari si lista nesfarsita de pretentii obositoare a fost cel din urma. Si mi-a dat vesti in seara asta.
O poza cu ceea ce cred ca sunt jantele fie dupa sablare, fie dupa grundul electrostatic.
Aici ar fi aplicarea pudrei electrostatice finale judecand dupa nuanta...
Si cam asa arata in poze ce a iesit, am ales poza cea mai clara.
Jantele inca se afla la vopsitorul din Bucuresti, nu le-am vazut cu ochii mei. Si va mai dura pana sa ajunga la mine, nu-mi asum riscuri cu servicii de curierat de data asta.
Personal n-as fi pus poze inca, din simplul motiv ca nu-s deloc convins de alegere. Da, arata bine de tot culoarea, da, vopsitorul mi-a fost recomandat de mai multi ca fiind cel mai bun, si cel mai probabil lucrarea e de calitate. Dar tot raman agatat de acel clasic gri deschis al jantelor de fabrica.
Si am scris toata polologhia pentru ca am memoria proasta, iar atunci cand n-am sa mai sufar culoarea asta, inainte de-a le da la refacut, sa-mi amintesc in ce imprejurari am sfarsit totusi prin a o alege. Insa puterea obisnuintei face minuni. Si inca sper ca la primavara, cand or fi s-ajunga pe troaca, sa-mi faca o surpriza si sa-mi placa
A se continua mai incolo.