S-a gătat și vacanța și vara, revin aici cu ceva impresii pe larg.
Întâi de toate ODO – am ajuns la 5800km, în fix 3 luni, e foooarte mult pentru mine, care de regulă mergeam cam 8000km pe an. Cred că asta spune multe și despre cât de mult îmi place să conduc mașina asta.
Pe unde ne-am plimbat? Trei săptămâni la mare (părinții mei sunt din Constanța), o săptămână de concediu în Harghita, în zona Praid/Sovata (aici am făcut multe ture și destul offroad soft), câteva zile în Bucovina și prin Rarău (și aici am făcut un pic de offroad), plus ceva București, Brașov, Târgoviște, etc.
Observații legate de consum: e optim la drum întins, mers constant și viteze nu prea mari. Sinaia București fac cu 5% în coborâre și 6,5% în sens invers, de urcare. De la Sinaia în Bucovina și înapoi, cu multe trecători prin Orientali, multe forestiere, am parcurs cam 1000km cu o medie pe CB de 6%. Verificat la pompă e 5,9. În cele trei săptămâni de Constanța am mers zilnic cam 25-30km, exclusiv printr-un oraș așa și-așa, nici tocmai liber, dar nici ca Bucureștiul la o oră de vârf. Media celor trei săptămâni a fost 13,4%. În București ajută hibridul câtă vreme e bateria încărcată. După ce se descarcă, iar tu continui să te târâi cu o medie de sub 10 km/h, consumul sare spre 17. Prin cartier și străduțe mai puțin aglomerate stă între 9 și 11. Pe autostradă la peste 120km/h apar consumuri cu două cifre. Până atunci însă e foarte ok. Pentru mine consumul mașinii e foarte bun, vin de pe o Skoda Yeti 1.8 TSI care consuma cam cu un litru mai mult în condiții similare de trafic, fiind însă o mașină mult mai mică, mai joasă și mai puțin potentă în offroad. Și cum merg în general aproape exclusiv interurban, consumurile sunt optime pentru mine.
Ca să nu plictisesc lumea prea tare, câteva plusuri și minusuri din ce am mai sesizat peste vară.
Plusuri:
Surpriza majoră pentru mine au fost farurile. Pur și simplu wow. Nu doar că-s adaptive, bat departe, vezi ca ziua, e o plăcere mașina asta. Am făcut un exercițiu pe un drum drept, uitându-mă până la ce bornă sau semnalizator văd și apoi verificând kilometrajul în bord. Concluzia e că faza lungă bate la mai bine de 400 de metri, 450 poate, iar cea scurtă la 300. Poate n-am eu experiență mare cu noile tehnologii led, dar mi se par farurile pur și simplu uluitoare.
Direcția și ușurința manevrelor. Mă temeam că va fi complicat de parcat lateral datorită gabaritului, că mă voi strecura cu greu prin spații înguste – nici pomeneală. Conduci mașina asta cu degetul mic de la o mână stângă amorțită.
CVT-ul. Am început să-nvăț cutia și-mi place mult. Înțeleg de ce nu pare dinamică, dar pentru stilul meu de condus pică mănușă.
Spațiul. Am reușit în mai multe rânduri performanța de a da jos ruloul din spate și de a umple tot portbagajul ochi, până sus, astfel încât să fiu nevoit să conduc doar cu oglinzile laterale. Am mai pus multe și-n habitaclu. Dar alteori băgam tot acest calabalâc în două mașini, acum a încăput cu atenție totul doar în Rocky. Foarte fain. Plus că toți pasagerii care s-au perindat prin spate au zis că e loc de președinte la picioare și foarte bun la cap și lateral.
Minusuri
Calitatea unor asamblări/finisaje cam lasă de dorit. Diverse îmbinări pe la plastice, materiale în console, pe sub volan, pe la pasajele roților, dau așa o senzație de lucru ieftin și care nu-s sigur că va rezista chiar multe zeci de ani. Sper încă să fie doar o impresie și japonezii să fi făcut totuși o mașină suficient de robustă.
Scârțâitul scaunului meu. Inițial nu-mi dădeam seama de unde se aude – de altfel am și pomenit de această problemă aici pe forum. Între timp am aflat că sunetul vine de la suportul în care intră centura de siguranță. La viraje, treceri peste denivelări sau manevre de evitare bruște se atinge cumva de scaun și scoate un scârțâit enervant. Sper să fie vorba de vreun șurub slăbit sau ceva și nimic mai mult. Probabil voi da pe la Autokino sau SMT în toamna aceasta pentru o verificare.
Spațiile de depozitare de pe uși. Știu, multora li se pare suficient de generoase, eu însă eram obișnuit să pun lejer o sticlă de 1.5 gen Borsec, iar acum trebuie să caut doar sticle de 1l ca să încapă. Știu că-s mofturi, dar în lipsă de altceva mai serios mă leg și eu de nimicuri.
Etajarea cutiei pe modul manual. Pe drumuri de munte serioase gen Transbucegi, Transrarău, Transalpina, mi se pare aproape sinucigaș să las mașina în D la coborâre. Pur și simplu se duce la vale rău, e nevoie de frână de motor, și-atunci o trec în M. Problema mea însă e că treapta I e etajată foarte scurt, iar cea de-a doua e la mare distanță ca raport de prima. Așadar am de ales între a merge ca melcul într-a întâia și a culege apostrofările celor din spatele meu. Sau de a merge cu a doua, caz în care frâna de motor e minimală și mașina se duce la vale aproape la fel de iute ca-n Drive.
Ar mai fi o mențiune specială – felul cum stă mașina pe curbe, drumuri virajate și la viteze ceva mai mari. Cred că a făcut carieră videoclipul celor de la Atelierul de Detailing în care șoferul se învârtea ca un nebun, bucuros, într-un giratoriu cu 60 la oră. Confirm că într-adevăr mașina stă foarte bine pe viraje. Am făcut pasul Păduchiosul de nu știu câte ori, Pasul Bucin, Pasul Tihuța, Pasul Prihodiște, Pasul Țengheler și multe altele și e o plăcere să mergi mai tare în viraje.
Cam astea ar fi concluziile pentru moment. Probabil că-n scurtă vreme va urma o altă decizie grea – alegerea unui set de anvelope de iarnă. Aveți idee dacă e musai să fac operațiunea la AK sau SMT? Nu de alta, dar aș vrea să iau set cu tot cu jante de aliaj și bănuiesc că ar trebui să cumpăr și senzori? Parcă era câte unul pe fiecare roată. Orice sfaturi aici sunt binevenite. Drumuri bune și plăcute tuturor. Cu poze revin spre sfârșitul săptămânii, după ce apuc să le descarc din camera foto (cu telefonul nu prea pozez).