Ion și Maria vin seara de la cosit. Și cum mergeau ei pe marginea drumului, numai ce trece pe lângă ei un motociclist. Maria privește după el peste umăr și urlă:
- Ioaneee !
- No, tu, fa, de ce țipi?
- Mi-e frică, Ioane! Tu ai văzut motociclistul ce-a trecut pe lângă noi?
- D’apăi, l-am văzut.
- Mă, Ioane, mă, n-avea cap!
- Tulai, doar n-oi fi nebună! Cum să n-aibă cap?
Mai merg ei ce mai merg, și iar trece pe lângă ei un motociclist. Maria se-ntoarce după el și urlă:
- Ioaneee! Nici ăsta n-are cap!
- Tulai, fă, n-oi fi nebună, cum să n-aibă cap?
Iar mai merg un pic și iar trece pe lângă ei un motociclist. Maria urlă iar:
- Ioaneee! Mă, mi-e frică, mă! Nici ăsta n-are cap!
Ion stătu puțin, se gândi ce se gândi și zise:
- Fă, Mărie, ia mută tu coasa pe umărul celălalt!